Despre Noi....

De-a lungul bulevardelor Capitalei, trecand de Piaţa Romană, de a cărei istorie, alături de alte pieţe reprezentative ale Bucureştilor, se gasesc două artere "gemene", "Bulevardul General Gheorghe Magheru" şi "Nicolae Bălcescu". Din mai multe puncte de vedere, această alăturare se justifică. Mai întâi, pentru că aceste artere poartă numele a doi revoluţionari de la 1848, de altfel apropiaţi colaboratori. Apoi, deoarece amândouă au cunoscut o dezvoltare urbanistică similară, având o înfăţişare şi un destin deosebit de acela al "aristocraticului" Bulevard Lascăr Catargiu, care ilustrează modernizarea oraşului în perioada interbelică.

"Zgârie norii" de pe "Bălcescu"

Bulevardul Nicolae Bălcescu a fost deschis în 1906 dezvoltandu-se de-a lungul fostului "bulevard Colţea", unde au fost ridicate, în primele decenii ale secolului XX, clădiri în stilul "block-house", cu mai multe etaje, adăpostind apartamente de locuit, la vremea aceea destinate mai ales protipendadei bucureştene, instituţii, hoteluri şi chiar muzee.

Aici domină blocurile înalte, la vremea când au fost ridicate (tot primele decenii ale secolului XX), adevăraţi "zgârie-nori". Între acestea, cel mai impunător este "Blocul Malaxa-Burileanu", construit în perioada 1935 - 1937.

Blocul Wilson, aflat la intersecţia dintre bulevardul Bălcescu şi fosta stradă Wilson (azi Dem. I. Dobrescu), a fost inaugurat în 1933, arhitect fiind State Baloşin. Construcţia a fost finanţată de Compania Creditul Agricol şi făcea parte din avangarda art deco a oraşului, printre primele edificii înalte de pe axa Universitate-Romană.

Blocul Dunărea era o construcţie modernistă situată între Biserica Enei (dispărută între timp) şi Facultatea de Arhitectură, vizavi de fostul maidan al Primăriei (actualul amplasament al Teatrului Naţional)

Fundaţia Dalles a apărut în 1932, prin voinţa Elenei Dalles, ultima reprezentantă a familiei. A murit în 1921 şi a lăsat Academiei Române, prin testament, întreg imobilul din strada I.C. Brătianu nr. 12 (actualul bulevard Nicolae Bălcescu), în scopul fondării unei Universităţi în memoria fiului său, Ioan. Acolo s-a construit o clădire mare, frumoasă care putea găzdui expoziţii de pictură, sculptură, arhitectură. Clădirea a fost construită în 1932, după planurile arhitectului Horia Teodoru, şi a fost inaugurată printr-o expoziţie cu lucrări ale unor importanţi pictori români - Grigorescu, Luchian şi Andreescu.

"Giulgiul de la Torino" la Bucureşti

Italieni s-au stabilit în Ţara Românească încă în secolul XVIII, fiind apreciaţi mai ales drept constructori. Cel mai compact grup de italieni a fost activ în această calitate mai ales în timpul domniei lui Carol I, avându-şi rolul său în ridicarea a numeroase construcţii ale Capitalei. A fost aşadar normal ca aceştia să îşi dorească şi o biserică a lor, romano-catolică, care a devenit Biserica "Prea Sfântul Mântuitor - Italiană" de pe Bulevardul Bălcescu, construită în maniera Renaşterii lombarde, după planurile arhitecţilor Mario Stoppa şi Giuseppe Tiraboschi, cu decoraţii de Mario Grandi, în stilul Bisericii "Santa Maria delle Grazzie"din Milano.

Dacă nu aţi avut ocazia să vizitaţi această biserică, vă îndemn să o faceţi, ea fiind o adevărată "oază de linişte" în tumultul oraşului, mai ales grădina sa interioară.